|
|
|
centru de perfectionare si
pregatire de specialitate în Ayurveda
|
Ayus Grup activeaza ca
centru de perfectionare si pregatire de specialitate in Ayurveda pentru
toate persoanele care doresc sa cunoasca sau sa aprofundeze diferitele
ramuri de cunoastere ale sistemului traditional Ayurveda.
Cursurile si
seminariile se adreseaza atat studentilor si elevilor care doresc sa dobandeasca
noi cunostinte de specialitate din Ayurveda, cat si persoanelor adulte,
indiferent de domeniul lor de pregatire profesionala.
|
RĂSPUNSURILE ORGANELOR LA EMOŢII
PERTURBATOARE
Răspunsul cardio-vascular
În timpul unei crize de
furie, timpul de coagulare al sângelui este mult diminuat. În
caz de resentimente, regrete sau mânie, pulsul, tensiunea şi
randamentul cardiac sunt crescute. Anxietatea duce la creşterea
ritmului cardiac, a consumului de oxigen şi a randamentului cardiac,
dar scade rezistenţa periferică. La bolnavii cardiaci, anxietatea
şi resentimentele determină modificarea electrocardiogramei.
Efectele emoţionale
asupra funcţiilor corpului nu sunt caracteristice doar omului.
Infarctul miocardic apare în cazul babuinilor din Kenya supuşi
stresului emoţional când sunt prinşi, în absenţa
unor boli cardiovasculare. În această situaţie infarctul
miocardic are loc pe o bază funcţională, probabil cauzat de
spasmul arterei coronare cauzat de furie.
Leşinul psihogen
iniţiat de factori emoţionali cum este frica, este asociat cu o
supra-activare a parasimpaticului, ceea ce duce la vasodilataţia
în regiunea splahnică şi o diminuare a volumului de
sânge circulant şi pierderea conştienţei.
Răspunsul gastro-intestinal
În pacienţii care
prezintă simptome gastro-intestinale, ele sunt cauzate mai mult de o
disfuncţie decât de o boală organică. Secreţia
gastrică este influenţată de mânie, bucurie şi
anxietate. Sunt afectate şi de secreţia de salivă, de sucuri
intestinale şi de bilă. Observarea directă a colonului uman
prin practicarea unor fistule şi colostomii şi a mucoasei
gastrice prin gastrotomie au arătat că frica, anxietatea şi
durerea duc la creşterea peristaltismului, înroşirea
şi umflarea membranei mucoase, în timp ce depresia cauzează
scăderea motilităţii şi paloarea membranei mucoase.
Simptomele psiho-somatice pot
fi rezultatul tulburărilor funcţiei secretorii cum ar fi
salivaţia, gura uscată, hiperclorhidria, hiperinsulinismul
funcţional şi colita mucoasă sau, alternativ, pot fi cauzate
de tulburări ale funcţiilor motorii cum sunt spasmul esofagian,
hipermotilitatea gastrică, colonul spastic, dischinezia biliară,
constipaţia şi diareea. Nu este sigur dacă o perturbare
funcţională cum este hiperclorhidria care rezultă din
tulburări psihosomatice poate cauza ulcer peptic. Ulcerul peptic poate
apărea şi după secţionarea nervilor vag şi splahnic
astfel că e mai probabil că stimulii emoţionali sunt doar
factori predispozanţi şi nu cauza de bază.
Răspunsul cutanat
Pielea are un rol important
în reglarea temperaturii corporale prin transpiraţie, iar
funcţiile sale sunt controlate de sistemul nervos autonom.
Vasoconstricţia, vasodilataţia, activitatea pilomotorie şi
transpiraţia sunt patru procese fiziologice obişnuite ale pielii
şi ele sunt controlate în mare măsură de sistemul
nervos autonom.
Transpiraţia termică
diferă de cea emoţională. Transpiraţia termică
este mai evidentă pe frunte, gât şi pe faţa şi spatele
trunchiului şi este controlată de centrul temperaturii din
hipotalamus.
Transpiraţia
emoţională este mai evidentă pe palme şi tălpi
şi la axile. Bolnavii care prezintă transpiraţie
emoţională rece nu prezintă şi transpiraţie palmară
când sunt expuşi la căldură, deşi alte
suprafeţe corporale răspund la căldură prin
transpiraţie.
Pruritul poate fi pur
psihogen, independent de o excitaţie specifică. Pruritul poate fi
declanşat de o experienţă emoţională şi
aceasta poate fi demonstrat prin măsurarea nivelului intradermic de
histamină înainte şi după stresul emoţional.
Un tonus crescut al sistemului
nervos simpatic la pacienţii tensionaţi este reflectat de
vasoconstricţia vaselor de sânge din piele. Sedarea
pacienţilor anxioşi produce o scădere a
activităţii nervoase simpatice excesive şi readuce la normal
circulaţia dermică.
Răspunsurile aparatului respirator
Influenţa emoţiilor
asupra funcţiei respiratorii este exprimată prin expresii de
genul „mi s-a tăiat
respiraţia”. Inervaţia eferentă a tractului
respirator, care include şi mucoasa nazală, constă din nervi
simpatici şi parasimpatici. Nervii parasimpatici au un efect
constrictor asupra musculaturii netede a tractului respirator, iar nervii
simpatici au un efect relaxant. Dacă stimularea parasimpatică
asupra plămânilor este excesivă, apare o suprasecreţie
a celulelor mucoase şi o supradilatare a vaselor sangvine. Aceasta
produce umflare mucoasei bronşice şi congestia căilor
respiratorii. În plus, muşchii netezi ai pereţilor
bronşici se contractă.
Efectele factorilor
emoţionali sunt mediate de sistemul nervos parasimpatic, iar
acetilcolina, ca şi histamina, poate produce toate simptomele şi
modificările tisulare ca în cazul astmului. Pot afecta şi
mucoasa nazală. Astfel, supra-activarea parasimpatică a nasului
duce la îngroşarea membranei mucoase şi o secreţie
apoasă tipică rinitei vasomotorii. Factorii emoţionali cei
mai probabil care produc aceste efecte parasimpatice sunt sentimentul de
umilire şi resentimentele. Factorii care duc la creşterea
activităţii parasimpatice vor stimula rinita vasomotorie sau
astmul bronşic.
Deşi febra de fân
este considerată un prototip al tulburărilor alergice, factorii emoţionali
joacă un rol stimulator în multe cazuri, iar la majoritatea
bolnavilor cu rinită perenă factorii emoţionali au un rol
important. S-a demonstrat experimental că atunci când mucoasa
nazală este congestionată ca urmare a unui stres emoţional,
expunerea la polen, care în mod normal nu produce simptome, va
determina apariţia febrei de fân. Astfel răspunsurile
alergice sunt potenţate de tensiunile emoţionale atât
clinic, cât şi experimental. Infecţiile respiratorii pot
face ca celulele mucoase să suprasecrete, iar vasele de sânge
să se dilate şi aceasta vor prelungi sau intensifica atacurile
astmatice alergice.
Astmul este în mod
obişnuit o tulburare cu o cauzalitate multiplă în care
infecţia, alergia şi factorii emoţionali au rol important.
Infecţia este cel mai important factor cauzator al unei boli şi
este responsabilă de peste 50% din cazurile de îmbolnăvire.
Alergiile sunt responsabile pentru 25% din cazurile de
îmbolnăviri, iar factorii emoţionali de ceilalţi 25%.
Este important să realizăm că principala cauză
declanşatoare a astmului nu este şi factorul etiologic dominant
în cursul bolii. Astfel un copil care face astm ca rezultat al unei
infecţii poate mai târziu să aibă crize astmatice ca
urmare a unor tensiuni emoţionale. Este important să subliniem
încă o dată faptul că în majoritatea
tulburărilor psihosomatice factorii etiologici sunt câţiva,
iar contribuţia componentei emoţionale are o considerabilă
relevanţă.
|
|
|
|
publicatii
diverse despre Ayurveda si terapiile alternative
|
CATALOG publicatii Ayus Grup
INDEX AYURVEDIC
SISTEMATIC SELECTIV
o prezentare inedita a proprietatilor
terapeutice ale unor plante medicinale remarcabile
lucrare in 6
volume
„ ... o îmbinare
creatoare între ştiinta tradiţională ayurvedică
şi tradiţia populară românească ...”
„ ... o lucrare cu o
conceptie originala, care dispune de o sistematizare extrem de utilă
specialistilor din domeniul fitoterapiei ... ”
În cele 6 volume ale lucrarii
"INDEX AYURVEDIC SISTEMATIC SELECTIV",
sunt selectate peste 180 de plante medicinale, dintre cele mai renumite si
eficiente cunoscute în traditia terapeutica ayurvedica, cele mai
multe dintre acestea fiind totodata cunoscute ca plante vindecatoare
remarcabile si în traditia vindecatoare româneasca.
|
