Noi apariţii editoriale
|
|
Ghid practic de termeni
sanscriţi utilizaţi în Ayurveda
o
expunere sistematică şi lămuritoare a semnificaţiei
unora dintre termenii de origine sanscrită ce sunt frecvent
utilizaţi în cadrul sistemului tradiţional Ayurveda
VOLUMUL 1,
literele A - K
|
|
|
|
PLANTE MEDICINALE CARE COMBAT STRESUL
Aşa cum este cel mai adesea definit,
stresul reprezintă răspunsul nespecific al organismului
faţă de orice solicitare a sa, şi poate fi considerat ca
fiind o schimbare radicală ce are loc în ambianţa individului,
şi care conduce la un răspuns particular al structurii
individuale a omului.
În prezent, un mare număr de oameni
sunt preocupaţi de descifrarea mecanismelor stresului şi de
identificarea influenţelor acestuia asupra sistemului psihic, fizic
şi fiziologic. De asemenea, există un mare interes pentru
descoperirea unor modalităţi de depăşire a stresului
şi de contracarare a efectelor sale.
STIMULI STRESANŢI
Potenţial, orice stimul extern sau intern
care creşte sau scade sub un anumit prag poate constitui un factor
stresant, afectând starea fizică şi psihică normală
a unei persoane. Prin aceasta stresul, reprezintă o măsură
internă a organismului de menţinere a unor indicatori de
echilibru funcţional.
Astfel, de exemplu, zgomotul poate fi stresant atunci
când creşte peste un anumit nivel, dar şi atunci când
scade sub un anumit nivel, sau când lipseşte cu
desăvârşire.
În general, când este vorba de
realizarea unei anumite performanţe, indiferent în ce domeniu,
solicitările de genul excesului sau deficitului produc un dezechilibru
între reacţiile solicitate şi capacitatea individuală
de realizare a acestora.
Noţiunea de stres subliniază
interdependenţa organismului ca întreg. Stresul
măsoară de fapt unitatea anatomică, biochimică,
energetică şi psihică a fiinţei individuale, precum
şi gradul de acordare a structurii individuale cu mediul în care
se află.
SITUAŢII
GENERATOARE DE STRES
În general situaţiile generatoare de stres pot fi de natură fizică (de exemplu, zgomot,
temperatură, umiditate), psihică
(de exemplu, frică, angoasă, bucurie bruscă,
tristeţe), psihologică (de
exemplu, teamă de eşec, furie reprimată) sau socială (de exemplu neadaptare
sau excludere socială).
Toţi aceşti factori
acţionează convergent asupra organelor corporale şi
totodată asupra punctelor-focar energetice ale organismului, generând
felurite procese de reglare (de tip feed-back sau feed-before), care se
desfăşoară simultan atât la nivel nervos, cât
şi endocrin, biochimic, energetic, psihic şi mental.
O altă clasă de stimuli capabili
să producă stres sunt cei
care pot interveni brusc într-un moment sau altul al vieţii
noastre cotidiene, producând modificări radicale. Sunt
aşa-numitele evenimente din viaţă, reprezentând
circumstanţe de schimbare semnificativă în cursul
obişnuit al vieţii: promovarea profesională, decesul unei
persoane apropiate, divorţul, îmbolnăvirea,
căsătoria, naşterea unui copil, pensionarea, problemele
juridice, schimbările ale locului de muncă, schimbările domiciliului,
conflictele sociale sau conflictele din familie.
De asemenea, activitatea
profesională poate fi
plină de evenimente care pot genera stări de stres. De exemplu,
situaţiile în care nu putem lua decizii sau cele care duc la
suprasolicitarea capacităţii unui individ, conduc la stres. S-a
observat că cele mai predispuse la stres profesii sunt acelea care se
caracterizează printr-o capacitate de control redusă
corelată cu solicitări sau cerinţe mari.
Un rol covârşitor în
apariţia stărilor de stres îl are şi mediul familial
şi social în care cel în cauză îşi
desfăşoară activitatea. Astfel, performanţele
şcolare sau profesionale nu sunt atât de mult legate de gradul
de dotare al individului, ci mai ales de felul în care acesta se
integrează în mediu.
EFECTELE
STRESULUI
Stresul are un efect puternic perturbator,
atât direct, cât şi indirect, asupra
integrităţii fiziologice şi psihologice a unei persoane. Consecinţele
situaţiilor stresante asupra organismului sunt foarte variate. Însă
există mari diferenţe între oameni în ceea ce
priveşte suportarea stresului şi răspunsul la agenţii
stresanţi.
Din punct de vedere fiziologic în
situaţiile de stres, în organism pot să apară stări
de tensiune musculară, intensificarea sudoraţiei, tulburări
de respiraţie, modificări hormonale, creşterea presiunii
sanguine, insomnie, tulburări digestive, infarct. Răspunsul fiziologic la stres este
reglat de sistemul endocrin.
Reacţiile
emoţionale la stres includ fenomene ca anxietatea, culpabilitatea, însingurarea. Funcţia de
cunoaştere este alterată, generând anxietate, dificultate
în concentrare, uitare, suprasensibilitatea la critică,
tulburări comportamentale, lentoare în gândire şi
vorbire.
STRESUL
ŞI SĂNĂTATEA
Sănătatea fizică şi
psiho-mentală a omului sunt corelate. Între ele există o
relaţie de reciprocitate. Factorii
stresanţi reprezintă principalii factori de risc în
declanşarea atât a bolilor somatice, cât şi a celor psihice.
Răspunsul la stres depinde de
tipul constituţional şi de temperamentul persoanei, de
starea ei vitală, de specificul fazelor ciclice ale ritmului vital,
precum şi de mulţi alţi factori de natură
energetică. Tocmai de aceea, înţelegerea propriilor
stări de stres, precum şi depăşirea acestora
reprezintă un complex proces de autocunoaştere şi
auto-transformare binefăcătoare.
PLANTE
CU EFECT ANTISTRES
trei
fraţi pătaţi – partea aeriană
soc - flori
roiniţă
– frunze
sulfină – partea
aeriană
pătlagină
îngustă – frunze
lofantus
– frunze
captalan
– frunze
|
|
|
|
publicatii
diverse despre Ayurveda si terapiile alternative
|
INDEX AYURVEDIC
SISTEMATIC SELECTIV
o prezentare inedita a proprietatilor
terapeutice ale unor plante medicinale remarcabile
lucrare in 6
volume
„ ... o îmbinare creatoare
între ştiinta tradiţională ayurvedică şi
tradiţia populară românească ...”
„ ... o lucrare cu o
conceptie originala, care dispune de o sistematizare extrem de utilă
specialistilor din domeniul fitoterapiei ... ”
|
